Întrebări și Răspunsuri

Cine asigura plata prestatiilor sociale?

Plata prestatiilor sociale se realizeaza prin Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Judetene, respectiv locale ale sectoarelor Municipiului Bucuresti.

Care sunt tipurile de proiecte pe care le poate finanţa MMFPSPV-DPPD?

În conformitate cu prevederile art. 99 (1) din Legea nr. 448/6.12.2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, MMFPSPV-DPPD finanţează proiecte proprii, proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, precum şi proiecte ale unităţilor protejate autorizate.

Adultii cu handicap ingrijiti si protejati in centre rezidentiale publice beneficiaza de indemnizatie lunara si buget personal complementar lunar?

Nu beneficiaza, cu exceptia celor din centrele de tip respiro.

Ce indemnizatie lunara primeste adultul cu handicap mediu?

Beneficiaza numai de buget personal complementar in cuantum de 33,5 lei.

Ce indemnizatie lunara primeste adultul cu handicap grav ?

Indiferent de venituri, adultul cu handicap grav beneficiaza de o indemnizatie lunara in cuantum de 202 lei, la care se adauga buget personal compementar in cuantum de 91 lei. Valoarea totala este de 293 lei

Cand incepe si cand inceteaza plata prestatiei sociale?

Plata prestatiei sociale incepe cu luna urmatoare depunerii cererii si inceteaza cu luna urmatoare expirarii  dreptului la prestatia sociala.

Persoanele cu handicap care sunt arestate primesc in continuare indemnizatia lunara?

Nu primesc aceasta indemnizatie pe perioada arestarii. De asemenea nici cele retinute sau condamnate definitiv la o pedeapsa privativa de libertate nu beneficiaza pe perioada retinerii sau detentiei.

Familia sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav, accentuat sau mediu beneficiaza de indemnizatie lunara?

Acestia nu beneficiaza de indemnizatie lunara ci doar de buget personal complementar lunar si numai pe perioada in care il are in ingrijire, supraveghere si intretinere.

Ce indemnizatie lunara primeste adultul cu handicap accentuat?

Indiferent de venituri, adultul cu handicap accentuat  beneficiaza de o indemnizatie lunara in cuantum de  166 lei, la care se adauga buget personal complementar in cuantum de 68 lei. Valoarea totala este de 234 lei

Care este valoarea indemnizatiei pe care o primeste adultul cu handicap vizual grav pentru plata insotitorului?

In acest caz se acorda o indemnizatie echivalenta cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitatile de asistenta sociala din sectorul bugetar.

Unde se depune cererea pentru plata prestatiilor sociale?

Cererea pentru plata prestatiilor sociale se depune si se inregistreaza la autoritatea administratiei publice locale competente in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap.

Care este modalitatea de finanţare a proiectelor?

MMFPSPV- DPPD poate finanţa proiecte din cadrul programelor de interes naţional ce urmează să fie realizate, pe bază de convenţie, în colaborare cu ministere, cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi cu alte autorităţi sau instituţii publice şi organisme private autorizate, potrivit legii.

Cum este asigurată finanţarea sau, după caz, cofinanţarea programelor de interes naţional?

În conformitate cu prevederile art. 97 (1) din Legea nr. 448/6.12.2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, finanţarea sau, după caz, cofinanţarea programelor de interes naţional se asigură din următoarele surse:

a)bugetul de stat;

b)fonduri externe rambursabile şi nerambursabile;

c)donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii.

Cum se aprobă Metodologia de selectare şi finanţare a programelor de interes naţional?

Metodologia de selectare şi finanţare a programelor de interes naţional se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

Ce tip de programe poate finanţa sau, după caz, cofinanţa MMFPSPV?

În conformitate cu prevederile art. 96 (1) din Legea nr. 448/6.12.2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, MMFPSPV poate finanţa sau, după caz, cofinanţa programe de interes naţional.

Unde poate beneficia persoana cu handicap de servicii sociale?

Persoana cu handicap poate beneficia de servicii sociale acordate în centre de zi şi centre rezidenţiale de diferite tipuri, publice, public-private sau private.

Ce sunt centrele rezidenţiale?

Centrele rezidenţiale reprezintă locaţii în care serviciile sociale sunt acordate de personal calificat şi care dispun de infrastructura adecvată furnizării acestora; centrele rezidenţiale sunt locaţii în care persoana cu handicap este găzduită cel puţin 24 de ore.

Cine înfiinţează centrele publice ?

Centrele publice pentru persoane cu handicap se înfiinţează şi funcţionează ca structuri cu sau fără personalitate juridică, în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în structura direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu avizul şi sub îndrumarea metodologică a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei şi Persoanelor Vârstnice.

Când este admisă o persoană în centru rezidenţial ?

Admiterea unei persoane în centru rezidenţial se face în cazul în care acesteia nu i se pot asigura protecţia şi îngrijirea la domiciliu sau în cadrul altor servicii din comunitate.

Care sunt drepturile persoanelor cu handicap grav?

– indemnizaţie lunară, indiferent de venituri;

– buget personal complementar, indiferent de venituri;

– asistent personal, în baza evaluării sociopsihomedicale; în cazul în care angajatorul (administraţia publică locală) nu poate asigura un asistent personal, persoana cu handicap poate opta pentru primirea lunară a unei indemnizaţii. Opţiunea se depune în scris, la sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de pe raza teritorială de domiciliu;

– gratuitate la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul;

– gratuitate la transportul interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii dus-întors pe an;

– persoanele cu afecţiuni renale, care necesită hemodializă în alte localităţi decât în cele de domiciliu, au gratuitate şi peste numărul de călătorii prevăzut, în funcţie de recomandarea centrului de dializă;

– scutire de la impozitul pe veniturile din salarii şi indemnizaţii de natură salarială;

– scutire de impozitul pe clădire şi pe teren;

– scutire de la taxa asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi motociclurilor adaptate handicapului;
– scutire de la taxa pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora;

– scutire de la taxa hotelieră;

– scutire de la taxa de utilizare a drumurilor naţionale, în cazul persoanelor cu handicap deţinătoare de autoturisme adaptate;

– asistenţă medicală gratuită, inclusiv medicamente gratuite, în limitele stabilite prin Contractul-cadru;

– dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, în limitele stabilite prin Contractul-cadru;

– un bilet gratuit de tratament balnear pe an, pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist;

– gratuitate la bilete (inclusiv pentru însoţitor) pentru intrarea la spectacole, muzee, manifestări artistice şi sportive;

– subvenţionarea dobânzii pentru un credit în vederea achiziţionării unui autoturism şi pentru adaptarea locuinţei la nevoile individuale de acces (condiţiile fiind de a plăti ratele la scadenţă şi de a se încadra în maximum 10.000 de euro, respectiv maximum zece ani);

– protecţie juridică sub forma tutelei sau curatelei, în cazul persoanelor cu handicap care sunt în imposibilitatea de a-şi administra bunurile personale.

Care sunt drepturile persoanelor cu handicap accentuat?

– indemnizaţie lunară, indiferent de venituri;

– buget personal complementar, indiferent de venituri;

– gratuitate la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul;

– gratuitate la transportul interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregioIR cu regim de rezervare  clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru şase călătorii dus-întors pe an calendaristic;

Beneficiază de prevederile alin. (3) şi însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezenţa acestora.

– scutire de la impozitul pe veniturile din salarii şi indemnizaţii de natură salarială;

– scutire de la impozitul pe clădire şi pe terenul aferent clădirii de domiciliu;

– scutire de la taxa asupra autoturismelor, motocicletelor cu ataş şi motociclurilor adaptate handicapului;

– scutire de la taxa pentru eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora;

– scutire de la taxa hotelieră;

– scutire de la taxa de utilizare a drumurilor naţionale, în cazul persoanelor cu handicap deţinătoare de autoturisme adaptate;

– asistenţă medicală gratuită, inclusiv medicamente gratuite, în limitele stabilite prin Contractul-cadru;
– dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, în limitele stabilite prin Contractul-cadru;

– un bilet gratuit de tratament balnear pe an, pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist;

– gratuitate la bilete (inclusiv pentru însoţitor) pentru intrarea la spectacole, muzee, manifestări artistice şi sportive;

– protecţie juridică sub forma tutelei sau curatelei, în cazul persoanelor cu handicap care sunt în imposibilitatea de a-şi administra bunurile personale.

Care sunt drepturile persoanelor cu handicap mediu?

– buget personal complementar, indiferent de venituri;

– asistenţă medicală gratuită, inclusiv medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile stabilite de contractul-cadru;

– dispozitive medicale gratuite în ambulatoriu, conform listei şi în condiţiile contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate şi a normelor sale de aplicare;

– un bilet gratuit de tratament balnear, în cursul unui an, pe baza programului individual de reabilitare şi integrare socială şi a recomandării medicului de familie sau a medicului specialist;

– bilete pentru persoana cu handicap mediu, în aceleaşi condiţii ca pentru elevi şi studenţi, pentru intrarea la spectacole, muzee, manifestări artistice şi sportive;

– protecţie juridică sub forma tutelei sau curatelei, în cazul persoanelor cu handicap care, indiferent de vârstă, sunt în imposibilitatea totală sau parţială de a-şi administra bunurile personale.

Cine beneficiază de scutire de la plata rovinietei?

Persoanele cu handicap deţinătoare de autoturisme adaptate handicapului, precum şi persoanele care le au în îngrijire beneficiază de scutire de la plata tarifului de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale (rovinieta).

Cum intră în posesia rovinietei o persoană cu handicap?

Persoanele cu handicap vor depune fie la primăriile din localitatea de domiciliu sau reşedinţă, fie la direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, o cerere însoţită de următoarele documente în copie: documentul care atestă încadrarea în grad de handicap, actul de identitate, certificatul de înmatriculare sau cartea de identitate a autovehiculului.

Autovehiculele dotate cu cutie de viteze care poate funcţiona în regim automat sunt considerate maşini adaptate handicapului?

Nu, potrivit prevederilor Regiei Autonome, “Registrul Auto Român” simpla existenţă a unei cutii de viteze automate nu constituie adaptare.

Cine beneficiază de scutire de taxa de primă înmatriculare?

Beneficiază de această scutire persoanele cu handicap grav sau accentuat care deţin autovehicule special modificate în scopul conducerii sau preluării şi transportării acestora.

În ce condiţii persoana cu handicap poate beneficia de scutire de la plata impozitului pe autoturism?

Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora.

În ce condiţii o persoană cu handicap este scutită de la plata impozitului pe locuinţă?

Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică doar clădirii proprietate personală folosită ca domiciliu de persoanele cu handicap grav sau accentuat şi a terenului aferent.

În ce condiţii beneficiază de scutire pe veniturile salariale, persoanele cu handicap grav şi accentuat?

Potrivit prevederilor art.55 alin. (4) lit.k¹ din Codul Fiscal, persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de scutire de la plata impozitului pe salariu, cu condiţia depunerii unei cereri însoţită de copia certificatului de încadrare în grad de handicap, către angajator.

În ce condiţii persoana cu handicap poate beneficia de scutire de la plata impozitului pe autoturism?

Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora.

În ce condiţii o persoană cu handicap este scutită de la plata impozitului pe locuinţă?

Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică doar clădirii proprietate personală folosită ca domiciliu de persoanele cu handicap grav sau accentuat şi a terenului aferent.

În ce condiţii beneficiază de scutire pe veniturile salariale, persoanele cu handicap grav şi accentuat?

Potrivit prevederilor art.55 alin. (4) lit.k¹ din Codul Fiscal, persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de scutire de la plata impozitului pe salariu, cu condiţia depunerii unei cereri însoţită de copia certificatului de încadrare în grad de handicap, către angajator.

Cine beneficiază de scutire de impozit pe veniturile din pensii?

Persoanele cu handicap grav sau accentuat în urma depunerii cererii şi documentaţiei la casa teritorială de pensii.

Care sunt persoanele care beneficiază de credit cu dobândă subvenţionată de către stat potrivit Legii 448/2006?

Persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se suportă din bugetul de stat, precum şi familia sau persoana care are în îngrijire cel puţin un copil cu handicap grav ori accentuat.

Pentru ce se acordă credit cu dobândă subvenţionată din bugetul de stat potrivit Legii 448/2006?

Pentru achiziţionarea unui singur autovehicul şi pentru adaptarea unei locuinţe conform nevoilor individuale de acces, cu condiţia plăţii la scadenţă a ratelor creditului

Care este valoarea creditului şi perioada de rambursare?

Valoarea creditului să nu depăşească 10.000 de euro, iar returnarea creditului să nu depăşească 10 ani.

Cine beneficiază de gratuitate la transportul urban?

Beneficiază de gratuitate pe toate liniile de transport urban, cu mijloacele de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul, următoarele categorii de persoane:

– persoanele cu handicap grav şi accentuat;

– însoţitorii persoanele cu handicap grav, în prezenţa acestora;

– însoţitorii copiilor cu handicap accentuat, în prezenţa acestora;

– însoţitorii adulţilor cu handicap auditiv şi mintal accentuat;

– asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav;

Ce facilităţi la transportul interurban au persoanele cu handicap grav?

Beneficiază de gratuitatea transportului interurban la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic, următoarele categorii de persoane:

    1. persoanele cu handicap grav ;
    2. însoţitorii persoanele cu handicap grav, în prezenţa acestora;
    3. asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav;

Ce facilităţi la transportul interurban au persoanele cu handicap accentuat?

Beneficiază de gratuitatea transportului interurban la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 6 călătorii dus-întors pe an calendaristic, următoarele categorii de persoane :

 

  1. persoanele cu handicap accentuat ;
  2. însoţitorii copiilor cu handicap accentuat numai, în prezenţa acestora;

Unde este valabilă legitimaţia pentru transportul urban?

Este valabilă pe întregul teritoriu al ţării, fiind recunoscută de toate regiile de transport local, şi este eliberată de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Care sunt facilităţile acordate persoanelor cu handicap referitoare la obţinerea unei locuinţe?

Persoanele cu handicap grav şi accentuat au următoarele facilităţi:

  • Criteriu de prioritate pentru închirierea la nivelurile inferioare a locuinţelor care aparţin domeniului public al statului ori unităţilor administrativ- teritoriale ale acestuia;
  • Acordarea unei camere de locuit suplimentar faţă de normele minimale de locuit prevăzute de lege, pe baza contractelor de închiriere pentru locuinţele care aparţin domeniului public al statului ori unităţilor administrativ- teritoriale ale acestuia;
  • Scutirea de la plata chiriei pentru suprafeţele locative cu destinaţie de locuinţe deţinute de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale ale acestuia şi care sunt în folosinţa acestor persoane.
  • Beneficiază de aceste prevederi, şi familia care are în îngrijirea un copil ori un adult cu handicap grav;

Care este documentul care cuprinde informaţii referitoare la reglementările tehnice privind adaptarea clădirilor de utilitate publică şi spaţiului urban aferent la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap?

Ordinul nr. 189/2013 pentru aprobarea reglementărilor tehnice Normativ privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban aferent la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap indicativ NP-051-2012, revizuire NP-051/2000 publicat în data de 7.05.2013 în Monitorul Oficial nr. 121 Bis.

Documentul poate fi consultat şi pe site-ul www.anph.ro, la secţiunea Legislaţie- Ordine.

Până la ce vârstă a copilului cu handicap beneficiază părintele de concediu privind creşterea copilului?

Conform prevederilor  art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea  nr. 132/2011, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri supuse impozitului Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară.

Art. 31 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ, prevede că pentru copilul cu dizabilitate care a împlinit vârsta de 3 ani, oricare dintre părinţii fireşti beneficiază de un concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani, în continuarea concediului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)

În cazul în care copilul este încadrat în grad grav cu asistent personal, persoana care îndeplineşte calitatea de asistent personal/primeşte indemnizaţia echivalentă poate beneficia de un concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani?

Conform prevederile art. 33 alin.(1), din O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea  nr. 132/2011, de drepturile prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. a) nu poate beneficia părintele care, pentru acelaşi copil, are în acelaşi timp şi calitatea de asistent personal ori care primeşte indemnizaţia acordată în condiţiile art. 42 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere aceste aspecte, în situaţia în care unul dintre părinţi beneficiază de concediu şi indemnizaţie lunară în baza O.U.G. nr. 111/2010, pentru celălalt părinte sunt aplicabile dispoziţiile art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006.

În cazul familiilor monoparentale, în care copilul încadrat în grad grav cu asistent personal, persoana care îndeplineşte calitatea de asistent personal primeşte indemnizaţia echivalentă poate beneficia de un concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 7 ani?

Prevederile art. 33 alin (11), O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea  nr. 132/2011, precizează faptul că fac excepţie de la prevederile alin. (1) persoanele singure care au în întreţinere un copil cu dizabilitate gravă şi care pot beneficia cumulat şi de indemnizaţia acordată în condiţiile art. 42 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În ce situaţii pot solicita despăgubiri, conform Regulamentului nr. 1.107/2006?

Puteţi solicita despăgubiri în cazul deteriorării sau pierderii fotoliilor rulante sau a altor echipamente de mobilitate şi dispozitive de asistenţă.

În ce situaţii mi se refuză rezervarea unui bilet, conform Regulamentului nr. 1.107/2006?

Răspuns:  Transportatorul aerian, agentul acestuia sau operatorul de turism nu are dreptul să vă refuze rezervarea unui bilet sau îmbarcarea într-o aeronavă pe motivul handicapului sau al mobilităţii reduse;

Puteţi fi refuzat numai în situaţia respectării cerinţelor de siguranţă stabilite şi dacă dimensiunile aeronavei sau ale uşilor acesteia fac îmbarcarea sau transportul imposibile.

Care este modalitatea de stabilire a procedurii de autorizare a unităţilor protejate?

Procedura de autorizare a unităţilor protejate este stabilită prin ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 1.372/29.09.2010.

De către cine este eliberată autorizaţia de funcţionare ca unitate protejată?

Autorizaţia de funcţionare ca unitate protejată este eliberată de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, la propunerea Direcţiei Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi.

Unde se depune dosarul cu documentele necesare în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată?

Dosarul cu documentele necesare obţinerii autorizaţiei se depune, personal sau prin poştă, cu confirmare, la sediul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din municipiul Bucureşti, str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4, sectorul 1.

Care sunt condiţiile de autorizare ale entităţilor care solicită eliberarea autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată ?

Condiţiile de autorizare ale entităţilor solicitante sunt următoarele :

  1. să aibă gestiune proprie;
  2. cel puţin 30% din numărul total de angajaţi să fie persoane cu handicap;
  3. produsele sau serviciile să fie realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate, cu excepţia celor oferite de unităţile protejate înfiinţate în cadrul organizaţiilor persoanelor cu handicap;
  4. documentele depuse să fie în termen de valabilitate.

De către cine este eliberată autorizaţia de funcţionare ca unitate protejată?

Autorizaţia de funcţionare ca unitate protejată este eliberată de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, la propunerea Direcţiei Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi.

Unde se depune dosarul cu documentele necesare în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată?

Dosarul cu documentele necesare obţinerii autorizaţiei se depune, personal sau prin poştă, cu confirmare, la sediul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din municipiul Bucureşti, str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4, sectorul 1.

Care sunt condiţiile de autorizare ale entităţilor care solicită eliberarea autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată ?

Condiţiile de autorizare ale entităţilor solicitante sunt următoarele :

  1. să aibă gestiune proprie;
  2. cel puţin 30% din numărul total de angajaţi să fie persoane cu handicap;
  3. produsele sau serviciile să fie realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate, cu excepţia celor oferite de unităţile protejate înfiinţate în cadrul organizaţiilor persoanelor cu handicap;
  4. documentele depuse să fie în termen de valabilitate.

Care este termenul de valabilitate al autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată ?

Autorizaţia îşi păstrează valabilitatea pe perioada în care sunt îndeplinite dispoziţiile legale referitoare la condiţiile de autorizare ale unităţilor protejate (să aibă gestiune proprie/cel puţin 30% din numărul total de angajaţi să fie persoane cu handicap/produsele sau serviciile să fie realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate, cu excepţia celor oferite de unităţile protejate înfiinţate în cadrul organizaţiilor persoanelor cu handicap/documentele depuse să fie în termen de valabilitate)

Care este termenul limită până la care unitatea protejată autorizată are obligaţia să prezinte MMFPSPV raportul de activitate ?

Unitatea protejată autorizată are obligaţia ca până la data de 31 ianuarie a anului în curs, pentru anul anterior, să prezinte MMFPSPV raportul de activitate.

Care este termenul de analizare a dosarului depus în vederea eliberării autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată?

Termenul de analizare a dosarului de către DPPD este de 20 de zile de la data înregistrării.

În termen de 20 de zile de la înregistrarea dosarului depus, DPPD, va întocmi o notă prin care va propune ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, eliberarea autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată.

În cazul în care din analiza dosarului se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de autorizare ca unitate protejată (să aibă gestiune proprie/cel puţin 30% din numărul total de angajaţi să fie persoane cu handicap/produsele sau serviciile să fie realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate, cu excepţia celor oferite de unităţile protejate înfiinţate în cadrul organizaţiilor persoanelor cu handicap/documentele depuse să fie în termen de valabilitate) DPPD va notifica solicitantul în acest sens în termen de 10 zile lucrătoare şi va emite o notificare de respingere a cererii.

În ce situaţie se poate face suspendarea autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată?

Suspendarea autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată se poate face în următoarele situaţii:

  • în caz de neprezentare sau completare neconformă a raportului de activitate,
  • la propunerea organelor competente să verifice respectarea condiţiilor de autorizare.

Care este documentul prin care se face suspendarea autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată?

Suspendarea autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată se face prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, în baza unei note întocmite de către DPPD sau la propunerea organelor competente să verifice respectarea condiţiile de autorizare.

Care este modalitatea de anulare a măsurii de suspendare a autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată?

Unitatea protejată căreia i s-a suspendat autorizaţia va putea solicita, în termen de 30 de zile de la data comunicării, anularea măsurii luate, prezentând în acest sens raportul de activitate sau un raport cu privire la remedierea deficienţelor constatate de către organele competente să verifice respectarea condiţiilor de autorizare.

În ce situaţii se poate face retragerea autorizaţiei de funcţionare ca unitate protejată?

Retragerea autorizaţiei se poate face în următoarele situaţii:

  • unitatea protejată nu prezintă, în termen de 30 de zile de la data suspendării, raportul de activitate conform prevederilor art.8 alin 1(numărul persoanelor cu handicap angajate, raportat la numărul total de angajaţi, pentru fiecare lună calendaristică; domeniile în care lucrează persoanele cu handicap angajate;modalitatea de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la funcţionarea unităţilor protejate;numărul de contracte încheiate în sensul art. 78 alin. (3) lit. b) din Legea 448/2006; pentru luna decembrie, se vor transmite în copie, cu ştampila şi semnătura în original a angajatorului, contractele individuale de muncă ale persoanelor cu handicap încadrate şi salarizate, documentele care atestă încadrarea în grad de handicap/invaliditate gradul III, în termen de valabilitate, şi fişele de post ale acestora) sau raportul cu privire la remedierea deficienţelor;
  • la cerere.

Cine are dreptul la asistentul personal ?

Persoana cu handicap grav are dreptul, în baza evaluării sociopsihomedicale, la un asistent personal.   Art. 35., Lege nr. 448/2006.

În cazul în care într-o familie există două sau mai multe persoane cu handicap grav cu drept la asistent personal, fiecare dintre acestea beneficiază de asistent personal. Art. 24.(1), HG 268/2007

Copilul cu handicap pentru care s-a dispus o măsură de protecţie specială la asistent maternal nu beneficiază de asistent personal.   Art. 24.(2), HG 268/2007

Cine angajează asistentul personal al persoanei cu handicap grav?

Contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu primăria localităţii de domiciliu sau reşedinţă a persoanei cu handicap grav, după caz, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării cererii. Art. 39. – (1), Lege nr. 448/2006

Contractul individual de muncă se întocmeşte în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte contractantă, iar cel de-al treilea exemplar se transmite direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de 5 zile de la încheierea acestuia. Art. 39. – (2), Lege nr. 448/2006

Modalităţile şi condiţiile de încheiere, modificare şi încetare a contractului individual de muncă al asistentului personal se completează cu prevederile Legii nr. 53/2003Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 39. – (3), Lege nr. 448/2006

Contractul individual de muncă al asistentului personal încetează de drept în cazul decesului persoanei cu handicap grav. Art. 39. – (4), Lege nr. 448/2006

Se poate opta pentru asistent personal sau indemnizaţie de însoţitor?

Adultul cu handicap vizual grav poate opta pentru asistent personal sau indemnizaţie de însoţitor. Art. 42. – (1), Lege nr. 448/2006

Părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului cu handicap grav, adulţii cu handicap grav ori reprezentanţii legali ai acestora, cu excepţia celor cu handicap vizual grav, pot opta între asistent personal şi primirea unei indemnizaţii lunare. Art. 42. – (4), Lege nr. 448/2006

 Persoanele cu handicap grav care au şi calitatea de pensionari de invaliditate gradul I pot opta pentru indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 61 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru asistent personal. Dreptul de opţiune se menţine şi în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă. Art. 42. – (2), Lege nr. 448/2006

 Dreptul de opţiune exprimat în temeiul prevederilor art. 42 alin. (4) din lege operează numai în condiţiile în care documentul care atestă încadrarea în grad de handicap cuprinde menţiunea: “cu asistent personal”. Art. 30.(1), HG 268/2007

Cum se poate face opţiunea pentru indemnizaţia de însoţitor ?

Opţiunea se exprimă prin cerere adresată în scris direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, şi devine valabilă numai pe baza acordului exprimat în scris al acestora. Art. 42. – (5), Lege nr. 448/2006

Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, vor comunica angajatorului, în termen de 5 zile, acordul pentru opţiunea exprimată în condiţiile prevăzute la alin. (5). Art. 42. – (6), Lege nr. 448/2006

Care este cuantumul indemnizaţiei de însoţitor ?

Indemnizaţia lunară prevăzută la art. 42 alin. (4) este în cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi. Art. 43. – (1), Lege nr. 448/2006

Cine asigură plata indemnizaţiei de însoţitor?

Plata indemnizaţiei lunare se asigură de primăriile în a căror rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap grav. Art. 43. – (2), Lege nr. 448/2006      

Când începe acordarea indemnizaţiei de însoţitor şi când încetează acest drept?

Indemnizaţia prevăzută la art. 43 alin. (3) din lege se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii şi încetează cu luna următoare celei în care persoana cu handicap nu mai îndeplineşte condiţiile care au dus la stabilirea dreptului. Art. 30.(2), HG 268/2007

Care sunt drepturile de care beneficiază asistentul personal în ceea ce priveşte transportul urban şi interurban?

Urban: Persoanele cu handicap grav şi accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile la transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă şi cu metroul. Art. 23. – (1), Lege nr. 448/2006

* Beneficiază de prevederile alin. (1) şi următoarele persoane:

  1. d) asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav; 23. – (2), Lege nr. 448/2006

 

Interurban: Persoanele cu handicap grav beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic. Art. 24. – (1), Lege nr. 448/2006

* Beneficiază de prevederile alin. (1) şi următoarele persoane:

  1. b) asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav. 24. – (2), Lege nr. 448/2006

 

Persoanele cu afecţiuni renale care necesită hemodializă în alte localităţi decât cele de domiciliu beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial şi peste numărul de călătorii prevăzut, în funcţie de recomandarea centrului de dializă. Art. 24. – (5), Lege nr. 448/2006

 

Beneficiază de prevederile alin. (5) şi asistenţii personali sau însoţitorii persoanelor cu handicap care necesită hemodializă. Art. 24. – (6), Lege nr. 448/2006

Care sunt condiţiile în care o persoană poate fi autorizată ca interpret al limbajului mimico-gestual?

În vederea autorizării ca interpret, solicitantul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

  1. a) să aibă vârsta minimă de 18 ani;
  2. b) să fi absolvit cel puţin cursurile învăţământului liceal;
  3. c) să aibă o stare de sănătate corespunzătoare, atestată pe baza unui examen medical de specialitate;
  4. d) să deţină un document din care reiese pregătirea în limbaj mimico-gestual efectuată în România şi/sau ţările UE într-un stat membru al UE sau al SEE.

Ce acte trebuie să conţină dosarul depuse pentru obţinerea autorizaţiei de interpret al limbajului mimico-gestual?

Dosarul va cuprinde următoarele documente:

  1. cererea pentru eliberarea autorizaţiei;
  2. actele de identitate, în copie;
  3. documentul din care reiese pregătirea în limbaj mimico-gestual efectuată în România şi/sau traducerea necertificată în limba română a documentului emis într-un stat membru al UE sau al SEE.

Care este termenul de valabilitate al autorizaţiei?

Autorizaţia are valabilitate 2 ani, excepţie făcând cazurile de retragere a acesteia.

Care sunt documentele necesare desfăşurării procedurii de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap?

Conform art. 7 alin. 1 din Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap, “Documentele necesare în vederea evaluării complexe, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea şi funcţionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, sunt următoarele :

  1. a) cerere-tip de evaluare complexă;
  2. b) copie de pe documentele de identitate;
  3. c) documente medicale :
  4. referat privind situaţia medicală prezentă, întocmit de medicul specialist;
  5. scrisoare medicală-tip de la medicul de familie, numai în situaţia primei prezentări la SECPAH;
  6. copii de pe biletele de externare, dacă este cazul;
  7. investigaţii paraclinice solicitate de SECPAH;

d)ancheta socială efectuată de serviciul social specializat din cadrul primăriei în a cărei rază are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap;

e)adeverinţă din care să rezulte calitatea de salariat, în cazul salariaţilor, copie a deciziei de pensionare şi, respectiv, talon de pensie, în cazul pensionarilor, adeverinţă conform căreia persoana nu are niciun venit, în cazul persoanelor fără venituri.“

Unde se depune cererea de evaluare ?

Conform art. 8 alin. 1 din Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap: “Dosarul se depune de către persoana solicitantă sau reprezentantul legal al acesteia la registratura primăriei din localitatea de domiciliu/reşedinţă sau la registratura DGASPC”.

În cât timp se realizează evaluarea complexă ?

Conf. art. 11 din Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap: “Evaluarea complexă a persoanelor adulte se realizează în maximum 60 de zile de la data înregistrării cererii şi a documentelor la SECPAH, cu respectarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, în vigoare.”

În ce condiţii evaluarea complexă poate fi efectuată la domiciliu?

Conform art.12 alin. 1 din Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap, “În cazul persoanelor nedeplasabile, evaluarea complexă se va efectua la domiciliul/reşedinţa persoanei în cauză, în baza scrisorii medicale şi a anchetei sociale.”

În cazul transferului dosarului persoanei cu handicap dintr-o unitate administrativ- teritoriala in alta este recunoscut certificatul de incadrare in grad si tip de handicap ?

Certificatele de încadrare în grad şi tip de handicap şi certificatele de orientare profesională eliberate de comisia de evaluare în condiţiile alin. (1) şi aflate în termen de valabilitate sunt recunoscute în cazul transferului dosarului persoanei cu handicap dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta, respectiv dintr-o subdiviziune administrativ-teritorială în alta.

Care este termenul de solutionare a dosarului de către comisia de evaluare?

Comisia de evaluare soluţionează cazul în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data referirii dosarului de către serviciul de evaluare complexă.

Care este modalitatea de luare la cunostinta a certificatului de incadrare in grad si tip de handicap ?

Certificatul de încadrare în grad de handicap şi programul individual de integrare şi reabilitare socială, certificatul de orientare profesională, precum şi măsurile comisiei de evaluare privind asistentul personal profesionist sau admiterea în centre rezidenţiale ori de zi se comunică prin poştă, cu confirmare de primire, persoanei cu handicap sau, după caz, părinţilor/reprezentanţilor legali, asistentului personal sau asistentului personal profesionist, de către secretariatul comisiei de evaluare.

În subordinea carei institutii se afla comisia de evaluare?

Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, denumită în continuare comisia de evaluare, se organizează şi funcţionează, potrivit prevederilor art. 85 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, ca organ de specialitate, fără personalitate juridică, al consiliului judeţean, respectiv al consiliului local din cadrul fiecărui sector al municipiului Bucureşti.

De unde se poate obtine cererea tip de evaluare complexa ?

Cererea-tip de evaluare complexă poate fi obţinută de pe site-urile direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, denumite în continuare DGASPC, de la DGASPC, primăria de domiciliu sau din alte surse.

În ce termen se depun contestatiile la comisia superioara ?

Contestaţiile împotriva certificatelor de încadrare în grad şi tip de handicap se depun in termen de 30 zile de la comunicare.

Unde se depun contestatiile ?

Contestaţiile împotriva certificatelor de încadrare în grad şi tip de handicap se depun la secretariatul comisiei de evaluare care a eliberat documentul sau la registratura Directiei pentru Protectia Persoanelor cu Dizabilitati, cu sediul in Bucuresti, Calea Victoriei nr. 194, sector 1.

În situaţia în care contestaţia se depune la registratura Directiei pentru Protectia Persoanelor cu Dizabilitati, aceasta se transmite  Comisiei superioare  şi  se  înregistreaza  în  Registrul  de corespondenţă al Comisiei superioare.

Care este termenul legal de rezolvare a contestatiilor ?

Comisia superioară soluţionează contestaţiile în termen de 45 de zile lucrătoare de la data înregistrării dosarului în Registrul de corespondenţă al Comisiei superioare.

Cum intru în posesia deciziei emisă de către comisia superioară ?

Decizia Comisiei superioare va cuprinde o justificare de specialitate şi va fi transmisă comisiei de evaluare prin poştă.

Care este procedura de convocare a persoanelor adulte cu handicap supuse procedurii de reevaluare ?

Convocarea persoanele adulte cu handicap pentru care se solicită reevaluarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau de către Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, se va face cu confirmare de primire, cu 20 de zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru reevaluare, urmând ca persoana cu handicap să se prezinte la data şi locul menţionate în convocare, cu documentele solicitate. (În conformitate cu Ordinul Nr.2298 din 23.08.2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad şi tip de handicap act emis de: ministerul muncii, familiei şi protecţiei sociale act publicat în Monitorul Oficial nr. 672 din 26 septembrie 2012).

Cum se realizează procesul de reevaluare ?

Procedura de reevaluarea se declanşează pentru persoanele adulte cu handicap pentru care se solicită reevaluarea de către DGASPC sau de către Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. Reevaluarea persoanei se va realiza de către serviciul de evaluare complexă din cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data înregistrării deciziei de reevaluare la registratura acesteia.

Cine se poate prezenta la reevaluare ?

Se pot prezenta la reevaluare numai acele persoane cu handicap, pentru care se solicită reevaluarea de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sau de către Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, persoane care au fost înştiinţate de serviciul de evaluare complexă în acest sens.

Ce documente sunt necesare pentru completare dosarului supus reevaluării ?

Persoanele propuse pentru reevaluare se vor prezenta cu: a) actul de identitate; b) comunicarea serviciului de evaluare complexă cu privire la reevaluare; c) documente relevante în vederea stabilirii gradului şi tipului de handicap, altele decât cele existente la dosar.

Ce se întâmplă în caz de neprezentare la comisie a persoanelor cu handicap propuse pentru reevaluare ?

În cazul în care persoanele pentru care s-a solicitat reevaluarea, nu se prezintă la a doua convocare a Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului dispune, prin act administrativ, suspendarea dreptului de asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale.

Dacă persoana cu handicap se prezintă la reevaluare în intervalul de 3 luni de la suspendarea dreptului de asistenţă socială sub formă de prestaţii sociale, prin dispoziţie a directorului executiv al Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului va primi drepturile aferente perioadei suspendării.

Dacă, în intervalul prevăzut de 3 luni, persoana cu handicap nu se prezintă la reevaluare, Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap va propune comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap neîncadrarea în grad şi tip de handicap.

Care sunt documentele necesare pentru a solicita o nouă evaluare ca urmare a agravării stării de sănătate ?

Persoana sau reprezentantul legal al acesteia poate depune legal o cerere si un dosar cu documente suplimentare care sa ateste agravarea starii de sanatate la registratura Primariei din localitatea de domiciliu /resedinta sau la Registratura D.G.A.S.P.C.

Documente necesare in vederea evaluarii complexe:

1.cerere tip de evaluare complexa

2.copie dupa documentele de identitate

3.documente medicale:

`referat privind starea medicala prezenta,intocmit de medicul specialist;

`scrisoare medicala tip de la medicul de familie, doar la prima pezentare;

`copii bilete de externare din spital;

`investigatii paraclinice solicitate

4.ancheta sociala

  1. adeverinta din care sa rezulte calitatea de salariat/copie decizie de pensionare/talon de pansie/ sau adeverinta ca nu realizeaza nici un venit, dupa caz.

În ce conditii se elibereaza un certificat de incadrare in grad si tip de handicap permanent ?

In conformitate cu prevederile art. 87 alin. 1 din Legea 136/2012, privind aprobarea O.U.G. nr. 84/2010 pentru modificarea si completarea legii 448/2010 persoanele cu handicap a caror afectiune a generat deficiente functionale si/sau structural anatomice intr-un stadiu ireversibil si care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare va stabili un termen de evaluare permanent.

În ce conditii se acorda asistentul personal ?

Conform  Legii nr. 448/2006 art. 35, persoana cu handicap grav are dreptul, in baza evaluarii socio-psiho-medicala la un asistent personal. Daca persoana beneficiaza de indemnizaţie de însoţitor concomitent si de la pensia de invaliditate poate opta pentru acordarea asistentului personal de la handicap sau indemnizaţie de însoţitor de la pensia de invaliditate.

Care sunt investigatiile medicale specifice necesare pentru evaluarea afectiunilor oculare ?

Referat oftalmologie (cu specificarea Diagnosticului, Acuitatii vizuale fara corectie optica si cu corectie optica la ambii ochi, camp vizual manual si computerizat la ambii ochi,examen FO (fundul de ochi).

Care sunt investigatiile medicale specifice necesare pentru evaluarea bolilor psihice (schizofrenia si alte psihoze majore)?

Referat psihiatrie in original, insotit de documente justificative vechi (copii xerox bilete iesire din spital , copie xerox fisa de dispensarizare) din care sa reiasa debutul bolii si Examen psihologic (cu scorul GAFS), in original.

Care sunt investigatiile medicale specifice necesare pentru evaluarea bolilor psihice (schizofrenia si alte psihoze majore)?

Referat psihiatrie in original, insotit de documente justificative vechi (copii xerox bilete iesire din spital , copie xerox fisa de dispensarizare) din care sa reiasa debutul bolii si Examen psihologic (cu scorul GAFS), in original.

Care sunt investigatiile medicale specifice necesare in evaluarea diabetului zaharat ?

Referat Diabet si Boli de nutritie (pentru Diabetul Zaharat tip I- juvenil sau al adultului tanar,unde se va preciza debutul bolii), in original şi în funcţie de complicţiile bolii, următoarele referate:

Referat oftalmologie, in original

Referat neurologie, in original

Referat nefrologie, in original

Oscilometrie, in original

Analize de laborator specifice: HLG,Glicemie, glicozurie, uree, creatinina, Clearance creatinina, Clearance uree, in copie

Care sunt investigatiile medicale necesare specifice in evaluarea retardului mental ?

Referat psihiatre – intocmit de medicul specialist psihiatru, in original si Examen psihologic cu specificarea Q.I. (coeficientul de inteligenta) si scorul GAFS (scala globala de evaluare a functionalitatii), in original, copii bilete ieşire din spital.

Care sunt investigatiile medicale necesare specifice pentru evaluarea dementelor (alzheimer, vasculara, mixta, senila, pick, etc.) ?

Referat psihiatrie si/sau referat neurologie sau geriatrie – in functie de medicul specialist la care se afla in evidenta bolnavul, in original.

Evaluare psihologica cu precizarea scorului MMSE (Mini Test pentru Examinarea Starii Mentale) si scor GAFS (Scala Globala de Evaluare a Functionalitatii ), in original.

CT (Computer Tomografie) cerebrala cu interpretare, in copie.

Care sunt investigatiile medicale necesare specifice in afectarea functiilor inimii ?

Referat cardiologie  sau chirurgie cardio-vasculara intocmit de medicul specialist in care se va specifica starea prezentă şi data  de debut a afectiunii cardiace; investigatii paraclinice specifice bolii ( EKG, ecocardiografie etc. ), copie xerox fisa de dispensarizare.

Care sunt investigatiile medicale necesare specifice in evaluarea afectiunilor respiratorii ?

Referat Pneumoftiziologie , Alergologie sau Medicina Interna intocmit de medicul specialist cu starea prezentă şi precizarea debutului bolii – in original; Radiografie pulmonara; Spirometrie cu interpretare de catre medicul pneumolog, in original; copie xerox fisa de dispensarizare.

Care sunt investigatiile medicale necesare specifice in evaluarea neoplaziilor (tumorile maligne) ?

Referat oncologie cu specificarea diagnosticului, stadiului bolii, operat/neoperat, tratament specific preoperator si postoperator dar si tratamentul actual, existenta sau nu a recidivelor locale sau la distanta , cu/ fara metastaze, cu complicatii definitive, in original.

Examene paraclinice (examen histopatologic, scintigrafie osoasa, examen radiologic sau CT (computer tomograf), dupa  caz, in copie.

În baza căror criterii se stabileşte evaluarea şi încadrarea în grad de handicap ?

Comisia de evaluare stabileşte dacă o persoană poate fi, sau nu, încadrată în grad de handicap, în baza Ordinului ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr.762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap cu modificările şi completările ulterioare (Ordinul nr.124/205/20 şi Ordinul comun nr. 692/982/2013 al Ministerul Sănătăţii şi al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Cum poate fi formulată o contestaţie la certificatul de încadrare în grad de handicap în situaţia în care persoana este nemulţumită de rezultatul evaluării ?

În cazul în care persoana solicitantă nu este mulţumită de rezultatul evaluării şi încadrării într-un grad de handicap realizată de către comisia de evaluare judeţeană/de sector, în termen de 30 zile de la comunicare, conform art. 8 alin 1 din Ord. nr. 2299/2012,  poate formula o contestaţie împotriva  certificatul de încadrare în grad de handicap, care se poate depune la secretariatul comisiei de evaluare care a eliberat documentul sau la registratura Direcţia Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi – Comisia Superioară cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei nr.194, sector 1.

Care este procedura de solutionare a contestaţiilor la certificatele de incadrare in grad de handicap, aşa cum este cuprinsă in ordinul 2299/2012 privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap ?

Art. 10, 11, 12 din ordinul menţionat precizează că în situaţia înregistrării contestaţiei la registratura Direcţia Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi, secretariatul Comisiei superioare solicită de îndată comisiilor de evaluare transmiterea dosarului persoanei.Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, are obligaţia de a transmite documentele solicitate în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare.Termenul de soluţionare a contestaţiilor curge de la data înregistrării dosarului în Registrul de corespondenţă al Comisiei superioare.

Dosarul persoanei cuprinde obligatoriu, în copie, următoarele documente :

certificatul de încadrare în grad şi tip de handicap contestat, documentele care au stat la baza evaluării sociale, medicale şi psihologice, raportul de evaluare complexă şi orice alte documente care pot contribui la stabilirea corectă a încadrării în grad şi tip de handicap.

Secretariatul Comisiei superioare verifică respectarea termenului legal de depunere de 30 de zile de la comunicarea certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap.

Cum pot contesta decizia emisa de comisia superioara ?

Decizia Comisiei Superioare poate fi atacata in instanta potrivit legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, in termen de maxim 6 luni de la data comunicarii deciziei, dar nu mai tarziu, pentru motive temeinice, de maxim 1 an de la data emiterii deciziei, cererea adresata instantei de pe raza teritoriala a persoanei cu dizabilitati fiind scutita de taxa judiciara de timbru.

Înainte de a contesta in instanta o decizie emisa de comisia superioara, mai exista si alta cale de atac ?

Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite Comisiei Superioare, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia.

În cat timp, in urma hotararii judecatoresti favorabila reclamantului, comisia superioara trebuie sa emita o decizie corespunzatoare hotararii instantei ?

Daca in urma admiterii actiunii Comisia Superioara este obligata sa incheie, sa inlocuiasca sau sa modifice sau sa elibereze o decizie, executarea hotararii definitive si irevocabile se va face in termenul prevazut in cuprinsul hotararii judecatoresti, iar in lipsa unui astfel de termen, in cel mult 30 de zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii.

Hotararile judecatoresti sunt obligatorii pentru comisia superioara ?

Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile, prin care s-au admis actiunile formulate potrivit legii contenciosului administrativ, constituie titluri executorii.

În cat timp poate fi atacata cu recurs hotararea primei instante ?

Hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare ori de la comunicare.

În cazul atacarii in instanta a deciziei comisiei superioare, pot solicita despagubiri materiale si/sau morale ?

Da, instanta poate obliga la plata unor despagubiri pentru daunele materiale si morale, daca reclamantul a cerut acest lucru.

În situatia in care comisia locala de evaluare a persoanelor adulte cu handicap refuza punerea in aplicare a deciziei emisa de comisia superioara, cum pot proceda ?

Procedura de urmat in acesta situatie o reprezinta actionarea in instanta a comisiei locale de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.

Daca in cadrul deciziei emisa de comisia superioara se constata erori in redactare care aduc atingere drepturilor conferite prin aceasta, cum se poate reglementa situatia ?

In aceasta situatie, persoana cu dizabilitati, reprezentantul legal al acesteia sau directia generala de asistenta sociala si protectia copilului trebuie sa sesizeze Comisia Superioara, care va proceda la emiterea unei decizii de indreptare eroare materiala, care va corecta erorile constatate.

Cum pot beneficia de pensie pentru muncă depusă şi limită de vârstă, ca şi persoană cu dizabilitati ?

Puteţi beneficia, la cerere, de pensie pentru muncă depusă şi limită de vârstă, ca şi persoană cu handicap preexistent calităţii de asigurat, dacă aţi realizat un stagiu de cotizare, în funcţie de gradul de handicap, cu reducerea varstelor standard de pensionare, astfel:

  1. a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;
  2. b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;
  3. c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţiile handicapului preexistent calităţii de asigurat, stagiul complet de cotizare.

Cui trebuie sa ma adresez in vederea beneficierii de pensie pentru munca depusa si limita de varsta, ca si persoana cu dizabilitati ?

Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap va emite, la cerere, un certificat de încadrare în grad de handicap în condiţiile legii, destinat deschiderii drepturilor de pensie. În acest sens, trebuie să anexaţi cererii dumneavoastră documentul medical probator al afecţiunii, respectiv biletul de ieşire din spital sau copie după fişa de dispensarizare, cu diagnosticul aferent.

Click to listen highlighted text! Powered By GSpeech